Aflu că iar mă lasă singur acasă. Oameni!
N-am cuvinte
06/11/2009 de coolcat2
Postat in n-am cuvinte | Etichetat singur acasa | 15 comentarii
15 Răspunsuri
Lasă un răspuns
-
Nu lezaţi felina!
- 3,292 hits
Blogroll
- axi
- belle de jour
- cei 7 pitici
- chiti
- cinemavictoria
- cristi c.
- foto
- griska
- jazz
- leo
- lucky motanul
- Miaun, nu ciripesc, clar?
- missouri
- Motanit
- motanul arc
- Mustati lungi
- muzikamagika
- my groomer
- my real groomer
- ora 25
- palatul vrajitoarei
- pisici vagaboande
- pisu
- Sakura
- Serafina
- simona tache
- sportul national
- the precious things
- thomas
- vero
- WordPress.com
Pagini
Arhive
Meta





o să-ţi aducă multe suveniruri cu le Chat Noir!
5 zile trec mult prea repede… ok, probabil trec mai greu cand esti singur acasa in Cluj decat in 2 la paris dar n-a zis nimeni ca viata e dreapta!
ps
nu-mi vine sa cred… comentez jurnalul unei pisici!!!
da măi saşa, da’ când s-or întoarce o să înveţi să ronronezi!
o să-ţi aducă un ratatouille de jucărie.
io zic ca pe timpul cat lipsesc dumnealor sa pui la cale o revolutie! allons felines de la patrie! vive la republique des moustaches!
Nuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuu
Ei se distreaza si tu ….nimic…
Cand vin inapoi cred ca merita 5 zile de ignorat masiv
)
Deja avem prin casa 2 afişe cu pisica aia neagra şi urâtă. Assez c’est assez, ca să zic aşa!
Ideea cu revoluţia mi se pare bună. Mai ales acum că am blog, pot declanşa una mondială. Păzea!
Sper că şi oamenii mei citesc comentariile astea, pentru că sugestia luizei e super. Asta vreau eu să primesc de la Paris!
Sasha, dar nu ramai singur, ne jucam noi cu tine
Mersi Chiţi.
mai pisoiule,
rogu-te poza.
rogu-te, tu esti sasha?
voiesc a face cunostinta. sa stiu citi ani ai pe motaneste.
eu sunt jazz, am 2 1/2 ani si sunt pisoaica birmana. alintata, tot tacimul. o sa vin sa te vad si sa vorbim.
cum esti singur? cine sta cu tine? ma intereseaza aceste amanunte, ajuta la experienta.
Am 12 ani şi 10 luni, dar mă ţin foarte bine. Negruţ, frumuşel şi agil în continuare.
Când am zis că rămân singur, m-am referit la mama şi la tata. De fapt nu rămân chiar singur. De data asta o sa vină să stea cu mine bunicul.
Întotdeauna găsesc părinţii mei pe cineva care să vină măcar de două ori pe zi să-mi dea de mâncare, să cureţe după mine, să se joace puţin şi să mă lase la aer, pe balcon.
Numai că mie nu-mi prea place fără ei.
Pe mine nu ma lasa singur…
Bipezii ma iau cu ei cand pleaca din oras, desi eu ma ascund… De vreo doua ori m-au scos de sub pat cu matura… Dar cand ma pomenesc in masina imi place… Imi place si pe unde ma duc (am stat de doua ori la hotel
), si nici de-acolo n-as mai vrea sa plec, ma ascund cand ii vad carand bagaje…
Mie nu-mi place să plec de acasă. Am fost o dată cu trenul şi o dată cu maşina. Cu trenul mi s-a părut acceptabil, am stat mai tot timpul cuminte în rucsăcelul meu. Cu maşina a fost horror. Claustrofobie. Am mieunat tot drumul de 5 ore. Spre disperarea oamenilor.