Nu v-am uitat

Mă scuzaţi că nu v-am povestit încă impresiile cu care au venit ai mei de la Paris. Am una draguţă cu cerşetorii, dar va trebui să mai aşteptaţi puţin pentru că mama nu se simte bine zilele astea şi stau mai mult în poala ei. Dacă vreţi să aflaţi câte ceva, vizitaţi-l pe tata.

Ils sont revenues!

Dragii mei,

Părinţii mei s-au întors aseară acasă. Sunt tare fericit! Sunt veseli, rrradioşi şi iubitori cu mine.

Din păcate azi n-am prea stat mult împreună pentru că mama a mers la serviciu şi tata a stat toată ziua la calculator: e vineri, e concurs. Încă nu mi-au arătat ce mi-au adus. Eu tot mai sper, ca băieţelul optimist din banc.

Când o să aflu poveşti de la Paris o să vi le spun şi vouă.

Leapşă

Am primit o leapşă de la Sakura. 2 întrebări drăguţe despre mâncare.

1. Care e madlena mea? Cel mai poftă mi-e de sărăţelele pe care le face de Crăciun (şi nu numai, din fericire) mama lui Alex.

2. Care este bau-baul din farfurie? Deşi mi s-a oferit de câteva ori, am refuzat de fiecare dată mâncarea de vânat de la whiskas.

Cam astea ar fi.

La mulţi ani, dragă mamă!

Moi, dans le soleil d’automne

Comme je suis beau!

cea mai bună mâncare din lume

Copii, nu merge cu gourmet şi cu nici un alt fel de mâncare umedă. Nu-mi place. Noroc că am revenit la meniul de când eram micuţ: supe cu limbă de porc, inimă sau pipote de pui, cu morcovi şi alte legume. Deosebit de bune! Aţi putea încerca şi voi. E drept că mamele au mai mult de muncă.

N-am cuvinte

Aflu că iar mă lasă singur acasă. Oameni!

Suntem ce visăm

Voi ce-aţi visat azi noapte?

Hai la joc!

Sakura m-a chemat să mă joc cu el acum câteva zile. M-am foit eu zilele astea, am mai dormit, dar până la urmă m-am mobilizat şi am coborât  în arhivă după două poze potrivite. Nu apar eu în nici una dintre ele.

Personajele sunt adorabile anonime de pe lângă blocuri.

Amândouă pozele îmi sunt dragi, dar prima mi se pare şi amuzantă. Enjoy!

Am auzit ieri o poezioară care m-a amuzat foarte tare. V-o spun şi vouă, să vă ţină de urât în weekend. Asta dacă nu vă acaparează cu totul binecunoscutul concurs al lui alex. Iaca:

Pe un fund de apă, patru ochi sclipeşte.

Ce să fie, oare?

Este patru peşte.

La Mulţi Ani!

Asta îţi doresc eu ţie: flori frumoase, relaxare, multă fericire. La Mulţi Ani, Ora 25!

Mi-am adus brusc aminte două întâmplări, una cu un liliac, alta cu un pui de vrabie. Azi v-o spun pe aia cu liliacul.

Eu sunt mare vânător, ucid tot ce prind: păsăret, şoareci, muşte, fluturi de noapte, lăcuste etc.  Acum vreo câtiva ani,  într-o seară călduroasă de vară, stăteam pe balcon, la aer. Prin dreptul balconului treceau în zbor nişte păsărele, cel puţin aşa am crezut eu. Mă hotărăsc să trec la atac. La momentul potrivit îmi scot gheruţa şi agăţ o păsărică din asta. Pun repede gura pe ea, dar, surpriză, gustul e străin, ţipătul creaturii asemenea, are aripi ciudate, brrrr. Mă speriu, mai că-i dau drumul, dar intru totuşi cu prada în casă şi-i dau drumul pe parchet. E vie.  O cercetez, o miros, îi dau târcoale. E clar, nu e pasăre. Dar atunci ce-i? M-am aşezat şi am aşteptat.

Răspunsul l-am aflat peste câteva ore când au venit părinţii acasă şi mama a ţipat: Un liliac! După multe discuţii de genul “Ia-l tu! Ba nu, ia-l tu!” tata l-a luat şi i-a dat drumul în noapte. N-am protestat.  Nu sunt din cei care cred că tot ce zboară se manâncă.

Pentru toate pisicuţele din lume! Fără număr, fără număr!

Am  primit premiu de la Pisu! Uraaaaaaaaa! Mulţumesc frumos, a fost o surpriză foarte plăcută. Trebuie să mă revanşez cumva.

M-aţi ajutat cu Purina. Mulţumesc frumos. Îmi place la nebunie şi mănânc ca spartul. Aşa că vă mai cer ajutorul o dată: ce mă fac iubiţii mei confraţi cu constipaţia? Înţeleg că ar putea să vă fie greu să-mi daţi sfaturi pentru că asta ar însemna să recunoaşteţi că şi voi…. Da’ eu aşa nu mai pot. Fie-vă milă!

Am văzut la pisu cum se freca de un prosop de bucătărie şi mi-am adus aminte că aşa mă frec şi eu de măsline atunci când primesc. Mirosul lor ma înnebuneşte. Rup măslina în bucăţi mai mici şi mă tăvălesc prin ele.

Aşa, de curiozitate: Voi ce primiţi de mâncare? Poate mai schimb şi eu meniul: plicuri cu mâncare umedă Whiskas şi mâncare uscată Whiskas la discreţie. O fi bine, o fi rău?

Când eram mic, îmi sugeam blăniţa de pe piept ca şi cum ar fi fost o ţâţă. Cu mânuţele frământam şi torceam de mama focului, apoi adormeam fericit. Care-a mai făcut din astea să ridice lăbuţa!

Corneliu locuieşte în spatele blocului şi mama ii dă de mâncare în fiecare zi, lui şi celorlalte 6 rude apropiate. E un favor pe care mi-l face ştiind slăbiciunea mea pentru roşcaţi, fie ei pisoi sau oameni.

Dragi mei, vă spun, e o senzaţie minunată să faci pipi în punga cu cartofi din cămară. Voi aţi încercat?

Aflu cu stupoare de la alex că mai există un motan, Grişka, care preferă să doarmă în cutii de carton şi pungi de plastic. Trăim amândoi ca nişte boschetari în propria casă. Eram convins că doar eu fac chestia asta.

O pisică poloneză, colegă cu vaci poloneze şi nu numai. Merită vizitate aici.

Prietena mea Graţiela de la Stoeneşti. Comunicăm doar prin mirosuri ascunse în hainele părinţilor noştri. Până acum ne-am înţeles bine. Are nişte poveşti incredibile!

M-am întors. Miaun la fel de frumos. Muşc la fel de tare.

M-am simţit cam rău, copii. De aia. Revin în septembrie cu scutirea de la medic. Să vă gândiţi frumos la mine.

Jazz?

Pentru asta m-aţi lăsat singur cinci zile?

Na c-am făcut-o. M-a pus dracu să sar de pe dulap şi acuma mă doare piciorul de nu mai pot. De-abia merg.

Vineri, sâmbătă, duminică mama nicăieri. Am strigat-o tot timpul: Mamăăăăăăăăăăă!Mamăăăăăăăăă! Lui nu i-a prea convenit. Nu înţeleg de ce, doar zice c-o iubeşte. Numai mie mi-era dor de ea?

Oameni buni, nu se întâmplă nimic interesant. Eu despre prostii nu scriu. A la prochaine, cu accent grav.

De vreo 2 săptămâni mă chinuie un purice pe care mi l-a adus bărbosul. Vezi doamne m-aş plictisi şi am nevoie de un companion. Să fie purecele pentru mine ce este păianjenul pentru puşcăriaş. No comment.